Michelin pregătită pentru o decizie drastică: ce se întâmplă cu cauciucurile, pe timp de criză

Michelin, companie prezentă şi pe piaţa din România, utilizează gaze naturale pentru a produce energie electrică și abur, de care are nevoie pentru a modela cauciucul în anvelope, scrie Agerpres.

Producătorul francez de anvelope Michelin își face planuri să înceteze utilizarea gazului pentru a produce electricitate la fabricile din Spania, Germania și Italia, ca parte a planului său de urgență pentru o posibilă întrerupere a exporturilor de gaze rusești, a declarat un purtător de cuvânt.

Michelin folosește gaz pentru a produce atât putere, cât și abur, care este necesar pentru a întări anvelopele într-o matriță, dându-le forma finală și modelul benzii de rulare.

Acum se pregătește să economisească din consumul de gaz folosindu-l pentru a produce numai abur dacă este necesar, în timp ce cumpără electricitate pe rețeaua națională, a declarat purtătorul de cuvânt Herve Erschler.

Probleme serioase

Alte măsuri pe care grupul le-a pus în aplicare pentru a se pregăti pentru o criză energetică includ conversia cazanelor sale, astfel încât acestea să poată funcționa cu petrol, sau chiar cărbune, precum și cu gaz.

„Nu ne-am confruntat cu o oprirea completă a aprovizionării cu gaze dar am pus la punct planuri pentru a face faţă tuturor situaţiilor, prin reducerea utilizări gazelor pentru co-generare, convertirea boilerelor care pot fi convertite şi retehnologizarea restului”, a spus Erschler.

El a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă cumpărarea de energie de la rețea ar costa mai mult pentru Michelin decât producerea acesteia în propriile fabrici.

Grupul Michelin, care numără 123.000 de salariaţi la nivel mondial, şi-a început activitatea în România în august 2001. În prezent, Michelin are în România aproximativ 4.000 de angajaţi, trei uzine – două la Zalău şi una la Floreşti – şi o reţea comercială. Începând cu anul 2005, România a devenit centru regional pentru operaţiunile comerciale ale grupului Michelin în Albania, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.